Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Păsărica

                        – Albă păsărică!

                        Ce stai singurică

                        Lângă cuibul tău?

                        Nu-i ziua senină,

                        Sau nu curge lină

                        Apa la pârău?

 

                        De ce plângi cu jale?

                        Vezi surorile tale

                        Cum se veselesc.

                        Prin luncile-umbroase

                        Vezi cât de voioase

                        Zbor şi ciripesc!

 

                        Ce durere, spune,

                        Ce dor greu supune

                        Inimioara ta,

                        De stai singurică,

                        Dragă păsărică,

                        Şi nu poţi cânta?

 

                        – Frate, în depărtare

                        O pajură mare

                        Se-nalţă mereu.

                        Gheara-i se lungeşte,

                        Ochiu-i se ţinteşte

                        Tot spre cuibul meu.

 

                        Apa-i lină, frate,

                        Frunza lin se bate

                        În codru-nflorit.

                        Dar cuibu-mi jos cade

                        Că de mult îl roade

                        Un şarpe cumplit!