Moş Martin, un urs bătrân
Supărat şi mornăit,
După miere la prisacă,
Hopa, hop – iar a venit.
Albinuţele îndată
Toate l-au înconjurat.
Ce de-a ace, ce de-a ace
Moşulică a-nhăţat.
– Morr, morr, morr, mie de ace
Nu mi-e frică nici un pic.
Daţi-mi miere şi mă duc,
Şi nici stupul nu vi-l stric.
Ba din contra, dacă vreţi
Chiar vi-l dreg, că e stricat.
Nu vreau multă miere dulce,
Doar un pic şi am plecat.
Iar când în grădina mea,
Mure, fragi şi căpşunele
Vor da floare – voi veţi strânge
Tot nectarul de pe ele…
Albinuţele-i dau miere
Când aud de flori, nectar…
Şi de-atunci un urs bătrân
La prisacă-i… prisăcar.