În cojoc şi în broboadă
Albă, albă – ca de nea,
O să vină Baba Iarnă
Iarăşi la fereastra mea.
Ca s-o văd, s-o văd mai bine
Mă trezesc de dimineaţă,
Baba iute-mi desenează
Pe fereastră flori de gheaţă.
Toţi îmi zic că Iarna-i babă,
Însă eu nu-i cred deloc,
Tânără e Baba Iarnă,
Doar că poartă greu cojoc…
Din cojoc tot scuturând
Repejor încep să cadă,
Săltând vesel şi dansând,
Fulguleţii de zăpadă!