Poezii pentru copii


Poezii după autor

Poezii de Mihai Eminescu
Poezii de Vasile Alecsandri
Poezii de Adrian Păunescu
Poezii de George Coşbuc
Poezii de George Topârceanu
Poezii de Emilia Plugaru
Poezii de Grigore Vieru
Poezii de Ana Blandiana
Poezii de Otilia Cazimir
Balade Populare
Poezii de Elena Farago
Poezii de Constanţa Buzea
Poezii de Alexandru Macedonski

Poezii după vârstă

Poezii pentru copii de 2-4 ani
Poezii pentru copii de 4-6 ani
Poezii pentru copii de 6-8 ani
Poezii pentru copii de 8+ ani

Poezii după temă

Poezii despre iarnă
Poezii despre toamnă
Poezii despre animale
Poezii despre anotimpuri
Poezii despre Anul Nou
Poezii despre copilărie
Poezii despre Crăciun
Poezii despre dragoste
Poezii despre familie
Poezii despre flori
Poezii despre mamă
Poezii despre Mărţişor
Poezii despre Moş Crăciun
Poezii despre pădure
Poezii despre părinţi
Poezii despre patrie
Poezii despre primavară
Poezii despre profesori
Poezii despre şcoală
Poezii despre vară
Poezii despre diverse

Legende

Pasteluri

Doine

Hore


Tipăreşte
Bimbiriţichel

                        I

 

                        Fraţii lui, băieţi şi fete,

                        Au crescut mai pe-ndelete,

                        Toţi plângoci şi dolofani.

                        Cel mai tânăr dintre şapte

                        Se numeşte Papă-lapte

                        Şi-a-mplinit abia doi ani.

 

                        Toată ziulica ţipă –

                        Nu stă locului o clipă,

                        (Cere lapte), vrei-nu vrei.

                        Biata mă-sa la tot pasul

                        Trebuie să-i şteargă nasul

                        Şi să-l aibă-n grija ei.

 

                        N-au nici capră, n-au nici vacă.

                        Mama-i văduvă săracă.

                        Numai Bimbiriţichel

                        O ajută câteodată

                        Când o vede supărată…

                        Ce s-ar face fără el?

 

                        II

 

                        Într-o seară, o vecină

                        Zice: – Vin de la grădină,

                        Dintr-o margine de sat.

                        Mă dusesem, eu cu fata,

                        Şi-am luat şi pe cumnata,

                        Să culegem zarzavat.

 

                        Dar nici nu intrasem bine:

                        De sub gard, de lângă mine

                        Ţâşt! un iepure şoldan!

                        Arză-l focul să mi-l arză,

                        Mi-a mâncat un car de varză,

                        Toată munca dintr-un an!…

 

                        Bimbiriţichel deoparte

                        Stă uitându-se-ntr-o carte,

                        Parcă nici n-ar auzi

                        Chestia cu zarzavatul…

                        Dar a doua zi, băiatul

                        S-a sculat în zori de zi.

 

                        Unde pleacă? La grădina

                        Unde ieri a fost vecina,

                        Într-o margine de sat, –

                        Că-şi făcuse noaptea planul

                        Cum să prindă el şoldanul

                        Care fură zarzavat.