Plouă, ninge, e gheţuş.
De o vreme-i trist la noi.
Câţiva fulgi neîndemânatici
Cad cu faţa în noroi.
Fulguleţii se topesc.
Să fii primul nu-i uşor,
Dar din cer, grăbiţi, coboară
Mii de fulgi pe urma lor.
Fulgii cad cu stoinicie.
Pe pământ încet, încet
Se aşterne o fâşie
Albă, albă de omăt.
Ce mai dans, ce veselie…
– Fulguleţi micuţi şi moi,
Pe-aripioare de argint
Aţi adus iarna cu voi.